curs valon

Bondjoû! Bine ați venit la Bondjoû!

Bine ați venit în acest ghid de conversație îmbunătățit. Am adoptat o abordare practică pentru a vă ajuta să învățați rapid elementele de bază ale unei limbi străine. Vă sugerăm să începeți prin a memora cuvinte și expresii practice pe care le veți putea folosi în fiecare zi acasă și care vă vor fi apoi de folos dacă doriți să vă integrați în Valonia, . Exersarea pronunțării cu voce tare a vocabularului - numerele, de exemplu - este un exercițiu bun care poate fi făcut în orice moment al zilei. Vă va ajuta să vă obișnuiți cu sunetul limbii.

Valona: o limbă istorică pentru umor și înțelepciune populară

1. Istoria și originile limbii valone

Valona este o limbă romanică vorbită în principal în Valonia, regiunea francofonă din sudul Belgiei. De origine latină, ea derivă din galo-română, la fel ca și franceza. De-a lungul secolelor, valona a suferit diverse influențe, inclusiv cele ale limbilor germanice și celtice, precum și ale dialectelor locale. Limba valonă a fost puternic influențată de istoria Belgiei, a cărei cultură este un amestec delicios de tradiții și influențe străine. Așadar, sunteți gata să porniți într-o călătorie lingvistică și plină de umor prin complexitatea limbii valone?

2. Situația actuală și caracteristicile limbii valone

Limba valonă este caracterizată de o mare diversitate dialectală, cu variații regionale uneori destul de accentuate.
Aceste variații sunt grupate în jurul a patru zone principale: valona de vest (Carolorégien), valona centrală (Namurois), valona de est (Liège) și valona de sud (prov. de Luxembourg).
Așadar, nu fiți surprinși dacă îi auziți pe vorbitorii de valonă exprimându-se diferit de la un oraș la altul - este pur și simplu farmecul valonului la lucru! !

Valona se distinge, de asemenea, printr-o pronunție distinctă și un vocabular specific, ceea ce face din ea o limbă de sine stătătoare. Este renumită pentru accentul și sintaxa sa lilipicioasă, care pot părea uneori ciudate pentru vorbitori de limba franceză. Cu toate acestea, limba valonă a păstrat multe aspecte ale latinei, ceea ce o face o limbă familiară pentru iubitorii de limbi romanice. Așadar, nu intrați în panică, nu este niciodată prea târziu pentru a începe să învățați valona și subtilitățile sale!

3. Valona și umorul: un duo inseparabil

Valona este adesea asociată cu umorul și convivialitatea. Într-adevăr, limba valonă a dat naștere la numeroși autori, comedianți și umoriști care au profitat de latura sa excentrică și pitorească. De la spectacole de café-teatru la one-man-show-uri, cantautori și poeți, limba valonă a fost întotdeauna un teren fertil pentru exprimarea umorului și a derizoriului.

De asemenea, limba valonă este folosită în multe expresii populare și proverbe, care reflectă înțelepciunea și umorul locuitorilor din Valonia. Așadar, dacă doriți să înțelegeți și să apreciați pe deplin umorul valon, este timpul să vă cufundați în această limbă cu multiple fațete. La urma urmei, așa cum spune proverbul valon:"Creûre, c'èst dèdjà k'mincî" (a crede înseamnă deja a începe). Și, ca dovadă a fineții acestei limbi, s-ar putea să întâlniți și această variantă:"Cwèrî, c'èst dèdjà k'mincî"(a căuta înseamnă deja a începe).

De ce să vorbiți valona astăzi?

Valona nu este o limbă de muzeu: vorbitorii săi se întind de la Liege până în SUA!

Valona este vorbită în principal în Luxemburg (cu excepția provinciilor Gaume și Arlon), Namur, Liège, Brabantul Wallon și Charleroi. precum și în estul Hainautului. Dialectul este, de asemenea, vorbit în Franța, în special în Ardenne.

Și, deși poate părea surprinzător, langue d'oïl este vorbită și în Green Bay și Wisconsin, în Statele Unite. Și asta încă din secolul al XIX-lea!

Cum pot obține o pronunție corectă?

Cu valona unificată, un sistem de scriere comun între limbile menționate mai sus, toate cuvintele valone sunt scrise în același mod. Pronunția lor diferă de la o regiune la alta. Cu toate acestea, acest sistem de ortografie nu este cel pe care am ales-o aici, deoarece nu reflectă practica reală a vorbitorilor de valonă, care sunt adesea confuzi de această reformare.

Sistemul ortografic utilizat aici este sistemul Feller.
Acesta se bazează pe trăsături fonetice și analogice, care fac posibilă citirea și scrierea fără a fi nevoie de o pregătire grafică îndelungată.

Printre caracteristicile importante se numără utilizarea accentului circumflex pentru a marca prelungirea sunetelor, utilizarea "minutei" (') pentru a indica pronunțarea unei litere la sfârșitul unui cuvânt (de exemplu, li nut' - noapte, sau li song' - sânge) și eliminarea tuturor dublărilor consonantice care nu sunt pronunțate (de exemplu, se păstrează un n dublu pentru a marca nasalizarea - ( annêye, saminne ).

Trebuie avut grijă să se prelungească sunetele cu accent circumflex, și nu celelalte, pentru a evita confuzia de sens (vezi explicația din Alfabetul wallon, cu exemplul messe / mêsse).

De asemenea, trebuie să aveți grijă să nu pronunțați literele care sunt prezente din motive gramaticale (-s pentru plural, de exemplu), și doar pe cele marcate cu o minută.

În sfârșit, trebuie să aveți grijă la repetarea consoanelor care modifică pronunția.

În fine, h-ul este expirat în mod sistematic, iar aceasta este o caracteristică majoră care ajută la asigurarea unei pronunții corecte. De exemplu: ouh (ușă), pèhon (pește). Dacă nu se pronunță, nu se scrie (de exemplu: l'eûre - ora).

Alfabetul valon

Limba valonă folosește același alfabet ca și limba franceză.

Mai mult, literele se pronunță la fel, cu excepția lui "w" și "y". Prima se numește "wé" în loc de "dublu V". Iar cea de-a doua se numește "yod". În plus, alfabetul valon are o altă particularitate: capul rotund este folosit doar deasupra literei "a" (å). De exemplu: Årdene.

În plus, accentul circumflex de deasupra vocalelor reprezintă lungimea pronunțării cuvintelor; în același timp, face posibilă distincția între două omonime. Exemple: messe (masă) și mêsse (un maestru).

Rețineți că x nu există și este întotdeauna înlocuit cu -ks- sau -gz-. Aceasta este ceea ce îl deosebește de reformare, care îl folosește pentru a marca pronunția unui h deschis, de exemplu (și care introduce dificultăți pentru cititor în ortografia sa).